Guvernul desfiinţează cercetarea de vârf obţinută din fonduri europene

Cele 114 proiecte demarate prin FP7 vor fi recompensate cu bani de nimic

Măsura vine după ce proiectele naţionale au fost fie blocate, fie reduse la 25% din valoarea iniţială


Intenţia Guvernului de a impozita cu 90% veniturile lunare ce depăşesc 8.000 de lei se dovedeşte a fi o lovitură fatală dată cercetării. După ce bugetul alocat ştiinţei în acest an a fost redus de patru ori faţă de nivelul celui înregistrat în 2008, fapt ce a blocat majoritatea proiectelor aflate în derulare, noua măsură va descuraja aplicarea pentru cele mai importante proiecte în care e angajată cercetarea românească şi anume cele desfăşurate prin intermediul fondurilor europene. Astfel, cercetătorii care participă la proiectele angajate în cadrul Programului Cadru 7 (FP7), prin intermediul cărora pot obţine până la 4.000 de euro pe lună, vor fi nevoiţi să lucreze pe o zecime din plata la care au dreptul.

„Fondurile au fost măcelărite. Ne-am hotărât să trecem în socialism. Nu înţeleg de unde această ură împotriva cercetării. Noi le-am spus cercetătorilor: «Mergeţi şi luaţi bani de la FP7», acum le spunem: «Faceţi asta din patriotism». Absolut toate ţările europene au mărit veniturile din cercetare, dar noi bineînţeles că interpretăm în felul următor: Pe malul laculului, Ileana mulge vaca. În lac se vede invers. Propun guvernanţilor să renunţe la telefoanele mobile şi să comunice prin semnale din fum pentru că telefoanele mobile sunt rezultatul cercetării”, ne-a spus fostul ministru al Educaţiei, Anton Anton.

Unul dintre cele 114 proiecte angajate de România la FP7 este cel al Centrului de Excelenţă pentru Interacţii Nucleare şi Materie Hadronică de pe platforma de la Măgurele, unde sunt creaţi detectorii folosiţi în acceleratoarele atomice ale infrastructurilor europene. Mihai Petrovici, directorul proiectului, ne-a explicat că, în cazul în care statul nu le va mai permite cercetătorilor să încaseze banii europeni, România ar putea să nu mai fie reprezentată în niciun mare experiment internaţional: „Suntem opt cercetători implicaţi în acest proiect, iar veniturile sunt între 3.000 şi 4.000 de euro pe lună. Dacă se aplică această măsură, eu ce pot să le spun? Să muncească pe un salariu de patru ori mai mic decât în Occident? Evident că se vor îndrepta către locurile unde vor avea şi infrastructură, şi salarii decente. Riscăm să pierdem acum, când ne apropiam de finalizare, ceea ce am început în urmă cu şase ani”.

Ministrul Educaţiei promite că va analiza situaţia proiectelor

Dacă în cazul programelor europene Guvernul nu face decât să descurajeze aplicaţiile viitoare, în cel al competiţiilor naţionale situaţia e de-a dreptul dramatică. Cele 800 de proiecte începute anul trecut prin programul Idei, dedicate cercetării la vârf, sunt practic blocate, în timp ce alte 400 de proiecte ce urmau să demareze în această primăvară au fost amânate pentru anul 2010. „Am contractat anul trecut un proiect de 300.000 de euro pentru trei ani, din care 60% formează salariile. Până acum nu am văzut niciun ban. Trăiesc din mila universităţii care a dat un avans sperând că va recupera banii ulterior. Eu am venitul cam de 6.000 de lei, deci nu mă afectează, dar situaţia e dramatică, mai ales pentru tineri. Unui doctorand îi pot da cel mult 1.200 de lei pe lună. Nu înţeleg de ce ne raportăm la salariul preşedintelui. Sunt convins că domnia sa nu trebuie să plătească din salariu masa sau hainele, de exemplu“, ne-a spus Marius Andruh, profesor al Facultăţii de Chimie din cadrul Universităţii din Bucureşti.

De cealaltă parte, Ministerul Educaţiei promite că va analiza soarta proiectelor finanţate din banii europeni, ministrul Ecaterina Andronescu precizând că există riscul ca cercetătorii să nu mai aplice în lipsa unei motivări financiare: „Trebuie să vedem în ce măsură această decizie ar putea afecta absorbţia fondurilor structurale. Dacă un cercetător obţine 1.000 de lei dintr-un proiect şi ar lua doar 100 lei pentru că 900 reprezintă impozitul, s-ar putea să nu mai fie interesat de proiect. Sigur, trebuie să analizăm situaţia”. Premierul Emil Boc a anunţat săptămâna trecută că ia în calcul posibilitatea de a percepe de la angajaţii la stat o „contribuţie de solidaritate“ de 90%, aplicată la diferenţa de venit care depăşeşte nivelul salariului preşedintelui României, din sumele astfel obţinute urmând să fie sprijinite din punct de vedere salarial persoanele cu venituri reduse.

Info plus:

UBB protestează faţă de impozitarea cu 90%

Conducerea Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca protestează faţă de introducerea unei reglementări fiscale de genul celei propuse de Guvern, pe care o cataloghează drept o formă mascată de a reduce finanţarea universităţilor. “Apreciem că aplicarea unei cote de impozitare de 90% numai în sectorul bugetar ar reprezenta o discriminare a salariaţilor din acest sector, în condiţiile în care cota unică de impozitare este de 16%”, se arată într-un comunicat emis de senatul UBB.

Sursa: gandul.ro