67% dintre studenţi muncesc part-time

Studentul care renunţă la facultate:angajat,sărac şi restanţier

O cincime dintre universităţi percep taxe ilegale pentru eliberarea suplimentului la diplomă

Lipsa banilor, nevoia de a-şi găsi un job şi restanţele acumulate - acesta este cercul vicios care îl face pe studentul român să renunţe la facultate. Principalele motive ce îi determină pe tineri să abandoneze studiile sunt lipsa banilor (30%), nepromovarea examenelor (29%) şi locul de muncă (25%). Conform unui studiu realizat de Alianţa Naţională a Asociaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), 67% dintre tineri îşi găsesc un job part-time, chiar din timpul studenţiei, în timp ce taxele exagerate percepute de universităţi nu fac decât să amplifice situaţia precară în care se regăsesc aceştia. Practic, mai mult de jumătate dintre universităţile româneşti au găsit diverse forme pentru a-şi rotunji veniturile prin intermediul buzunarului studenţilor. Astfel, pentru a primi foaia matricolă, studenţii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca trebuie să scoată din buzunar câte 100 de lei, aceeaşi sumă fiind percepută de universitate şi în cazul refacerii carnetului de student.

La Universitatea de Nord din Baia Mare, toţi studenţii sunt obligaţi să achite câte 10 lei pentru bibliotecă, indiferent dacă beneficiază sau nu de respectivul serviciu. Alte taxe inedite pot fi întâlnite şi în cazul Universităţii „Dunărea de Jos”, din Galaţi, şi Universităţii de Vest, din Timişoara, ce percep bir pentru modulul pedagogic, sau în cel al Universităţii „Ştefan cel Mare”, din Suceava, unde s-a instituit taxa pentru examenul de licenţă. O sursă de bani pare să fi devenit şi eliberarea suplimentului la diplomă şi asta în ciuda faptului că documentul trebuie eliberat gratuit. O cincime dintre universităţi percepe taxe, în momentul în care înmânează suplimentul studenţilor contra unor sume ce merg, de la 35 de lei (Universitatea de Nord din Baia Mare) şi 40 de lei (Academia de Studii Economice), la 100 de lei (Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, din Bucureşti, şi Universitatea Maritimă, din Constanţa).

Două treimi dintre tineri se angajează după terminarea facultăţii

Pe lângă taxe, principalele motive de nemulţumire ale studenţilor sunt legate de lipsa consilierii psihologice şi a sistemelor electronice de verificare a situaţiei şcolare. La polul opus, 95% dintre studenţi sunt mulţumiţi de starea căminelor şi cantinelor, precum şi de faptul că beneficiază de reduceri la transportul în comun. Totuşi, la capitolul cămine, situaţia diferă foarte mult în funcţie de centrul universitar. În timp ce Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai, din Cluj-Napoca, şi Univer­sitatea de Vest, din Timişoara, au încă un deficit ridicat în privinţa numărului de locuri disponibile, Universitatea Politehnică din Timişoara, Universitatea de Nord din Baia Mare şi Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti au onorat toate cererile venite din partea studenţilor. Studiul intitulat „Implementarea procesului Bologna în România: perspectiva studenţilor” arată că două treimi dintre tineri îşi găsesc un loc de muncă după terminarea facultăţii, 82% după absolvirea masteratului şi 90% în cazul celor care au obţinut titlul de doctor. Cu toate acestea doar 33% dintre universităţi au un sistem de urmărire al absolvenţilor, în condiţiile în care un sfert dintre acestea pierd absolut orice contact cu tinerii, după ce aceştia îşi încheie studiile.

Bursele lunare oferite de stat - între 250 şi 600 de lei

Deşi nu se compară cu un job bine plătit, bursele pot aduce bani suplimentari în buzunarele tinerilor. În funcţie de starea financiară şi de notele obţinute la examene, studenţii pot primi din partea statului ajutor financiar. Tinerii care au rezultate bune în decursul anului universitar pot primi din partea facultăţii burse de studiu, a căror valoare trebuie să acopere cheltuielile de cazare în cămin şi cel puţin o masă pe zi la cantină. Valoarea acestui tip de sprijin este de 300-350 de lei lunar, în funcţie de universitate. Spre deosebire de bursele de studiu, cele de merit se acordă nu doar studenţilor integralişti, cu rezultate bune, ci şi celor cu performanţe ştiinţifice, culturale, artistice sau sportive.

De asemenea, pentru a prinde o bursă de merit, trebuie să aveţi o medie mai mare de 9 sau care să fie printre primele din facultate. Unele universităţi oferă şi burse pentru merite ştiinţifice, singurele care se acordă pentru 12 luni consecutiv.

Cuantumul acestora îl depăşeşte pe cel al burselor de merit, având o valoare cel puţin dublă, faţă de bursa minimă oferită de universitate, variind de la 350 la 460 de lei, lunar. Studenţii care nu beneficiază de bursă de studiu sau de merit, dar au în schimb o situaţie materială precară, pot primi la cerere un ajutor social din partea universităţii. Acest tip de subvenţie se acordă studenţilor, care au un venit lunar net mediu pe membru de familie mai mic de 390 de lei pe lună, orfanilor de ambii părinţi şi celor proveniţi din casele de copii. Începând cu anul II de studii, integraliştii aflaţi pe locuri bugetate care au o medie generală de cel puţin 8 pot primi bursă de performanţă, pe care o pot câştiga în urma analizei făcute de comisia fiecărei facultăţi. La fel ca şi ajutorul acordat studenţilor orfani de ambii părinţi sau celor proveniţi din casele de copii, bursele de performanţă se acordă inclusiv pe perioada vacanţei. De departe cea mai valoroasă bursă, în valoare lunară de 390-600 de lei, bursa de performanţă se acordă în urma aplicaţiilor depuse de studenţi, care vor intra practic în competiţie.

„M-am angajat din anul I, iar acum am două joburi part-time: sunt translator la o firmă italiană de construcţii şi hair-stylist. Lucrez zilnic, de la ora zece dimineaţa, la ora şapte seara. Trec pe la facultate în zilele când am de predat un proiect şi în sesiune. Momentan primează jobul, dar dacă ar trebui aş renunţa la el pentru a-mi termina facultatea” - Isabela Balint (studentă anul III, Facultatea de marketing şi afaceri economice internaţionale)

„Am un job part-time în aplicaţii IT. Lucrez cam şase ore pe zi şi câştig cam 2000 de lei pe lună. Învăţ în week-enduri şi în sesiune, când îmi iau concediu fără plată. Nu am nici o restanţă, dar mulţi colegi de-ai mei se chinuie cu facultatea: au pierdut câte un an din cauza locului de muncă, dar e bine că nu au abandonat-o” - Vlad Petcu (student, anul IV, Facultatea de Automatică)

Sursa: gandul.ro